Suna extrem? Chiar este. Pentru ca presupune sa nu mai privesti lumea prin prisma ideilor care ti-au fost bagate in cap de altii. Sa nu mai gandesti punand in balanta asteptarile unor oameni carora nu le datorezi nimic. Sa ignori parerea generala si sa-ti formezi propria parere. Sa ai curajul sa spui “asta nu sunt eu”. Pe scurt, sa deschizi ochii cu adevarat si sa te comporti de parca ai vedea pentru prima data fiecare persoana, fiecare fenomen, fiecare “orice”.
Cred ca am ajuns intr-un stadiu in care unele dintre ideile punk mi se par benefice pentru o societate a sclavilor. “Sclavi”… nu in sensul istoric, ci din punct de vedere al gandirii. Pentru ca, daca accepti sa fii condus de prejudecati sau “adevaruri generale”, iti spui degeaba “fiinta rationala”. Axiomele sociale… sa te intreb ceva: ti-a explicat cineva de ce un barbat care in fiecare zi baga in pat o alta tipa este considerat mascul feroce? Si de ce, in acelasi timp, o femeie care face cam acelasi lucru este curva? Pun pariu ca nu. De ce este normal ca un barbat sa fumeze pe strada, dar este dizgratios ca o femeie sa faca acelasi lucru? Pentru ca asa ti s-a spus. O explicatie rationala nu exista.
Totusi, asa-numita programare sociala constituie un handicap pentru tine si pentru cei din jurul tau. Este o piedica in calea fericirii (poate e cam mult spus, dar las asa). Ce ai de facut? Am spus in primul paragraf. Pare dificil? Este. Depinde doar de tine.
In scurt timp (cel mult 3 luni) voi deschide un nou blog, dedicat dezvoltarii personale. In sensul strict psihologic al cuvantului. Nu am de gand sa fondez vreo organizatie politica sau sa-mi gasesc adepti (desi, lui Tyler i-a iesit destul de bine), ci sa-i ajut (pe cei care au nevoie) sa fie ceea ce-si doresc. Cu alte cuvinte, sa fie liberi. Ce face fiecare cu libertatea nu este responsabilitatea mea.
Pana una-alta, faceti ce va indeamna titlul.
Traim intr-o societate unde doar un singur tip de personalitate nu face fata multitudinilor de provocari. Si mai zicem ca traim intre oameni normali. Multumesc, mi-ai amintit de o idee care vreau sa o poestez zilele acestea pe blogul meu.
http://romancuta.wordpress.com/